Listă de numere

Aceasta este o listă de articole despre numere. Datorită infinității multor șiruri de numere, această listă va fi întotdeauna incompletă. Prin urmare, vor fi incluse doar numere deosebit de notabile. Numerele pot fi incluse în listă pe baza notabilității lor matematice, istorice sau culturale, dar toate numerele au calități care ar putea să le facă remarcabile. Chiar și cel mai mic număr „neinteresant” este paradoxal interesant chiar pentru acea proprietate. Acest lucru este cunoscut sub numele de paradoxul interesant al numărului.

Definiția a ceea ce este clasificat ca număr este destul de ambiguă și se bazează pe distincții istorice. De exemplu, perechea de numere (3,4) este considerată în mod obișnuit ca un număr atunci când este sub forma unui număr complex (3+4i), dar nu și atunci când este sub forma unui vector (3,4).

Această listă se concentrează pe numere ca obiecte matematice și nu este o listă de cifre, care sunt dispozitive lingvistice: substantive, adjective sau adverbe care desemnează numere. Se face distincția între numărul cinci (un obiect abstract egal cu 2 + 3) și cifra cinci (substantivul care se referă la acest număr).

Numere naturale

Tabel de numere naturale. Apasă pentru a
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
30 31 32 33 34 35 36 37 38 39
40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
50 51 52 53 54 55 56 57 58 59
60 61 62 63 64 65 66 67 68 69
70 71 72 73 74 75 76 77 78 79
80 81 82 83 84 85 86 87 88 89
90 91 92 93 94 95 96 97 98 99
100 101 102 103 104 105 106 107 108 109
110 111 112 113 114 115 116 117 118 119
120 121 122 123 124 125 126 127 128 129
130 131 132 133 134 135 136 137 138 139
140 141 142 143 144 145 146 147 148 149
150 151 152 153 154 155 156 157 158 159
160 161 162 163 164 165 166 167 168 169
170 171 172 173 174 175 176 177 178 179
180 181 182 183 184 185 186 187 188 189
190 191 192 193 194 195 196 197 198 199
200 201 202 203 204 205 206 207 208 209
210 211 212 213 214 215 216 217 218 219
220 221 222 223 224 225 226 227 228 229
230 231 232 233 234 235 236 237 238 239
240 241 242 243 244 245 246 247 248 249
250 251 252 253 254 255 256 257 258 259
260 261 270 280 290 300 400 500 600 700
800 900 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
9000 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
105 106 107 108 109 Numere foarte mari, inclusiv 10100 și 1010100

Numere prime

Primele 1000 de numere prime

Următorul tabel prezintă primele 1000 de numere prime, cu 20 de coloane de numere prime consecutive în fiecare dintre cele 50 de rânduri.[1]

1234567891011121314151617181920
1–20 235711131719232931374143475359616771
21–40 7379838997101103107109113127131137139149151157163167173
41–60 179181191193197199211223227229233239241251257263269271277281
61–80 283293307311313317331337347349353359367373379383389397401409
81–100 419421431433439443449457461463467479487491499503509521523541
101–120 547557563569571577587593599601607613617619631641643647 653659
121–140 661673677683691701709719727733739743751757761769773787797809
141–160 811821823827829839853857859863877881883887907911919929937941
161–180 947953967971977983991997100910131019102110311033103910491051106110631069
181–200 10871091109310971103110911171123112911511153116311711181118711931201121312171223
201–220 12291231123712491259127712791283128912911297130113031307131913211327136113671373
221–240 13811399140914231427142914331439144714511453145914711481148314871489149314991511
241–260 15231531154315491553155915671571157915831597160116071609161316191621162716371657
261–280 16631667166916931697169917091721172317331741174717531759177717831787178918011811
281–300 18231831184718611867187118731877187918891901190719131931193319491951197319791987
301–320 19931997199920032011201720272029203920532063206920812083208720892099211121132129
321–340 21312137214121432153216121792203220722132221223722392243225122672269227322812287
341–360 22932297230923112333233923412347235123572371237723812383238923932399241124172423
361–380 24372441244724592467247324772503252125312539254325492551255725792591259326092617
381–400 26212633264726572659266326712677268326872689269326992707271127132719272927312741
401–420 27492753276727772789279127972801280328192833283728432851285728612879288728972903
421–440 29092917292729392953295729632969297129993001301130193023303730413049306130673079
441–460 30833089310931193121313731633167316931813187319132033209321732213229325132533257
461–480 32593271329933013307331333193323332933313343334733593361337133733389339134073413
481–500 34333449345734613463346734693491349935113517352735293533353935413547355735593571
501–520 35813583359336073613361736233631363736433659367136733677369136973701370937193727
521–540 37333739376137673769377937933797380338213823383338473851385338633877388138893907
541–560 39113917391939233929393139433947396739894001400340074013401940214027404940514057
561–580 40734079409140934099411141274129413341394153415741594177420142114217421942294231
581–600 42414243425342594261427142734283428942974327433743394349435743634373439143974409
601–620 44214423444144474451445744634481448344934507451345174519452345474549456145674583
621–640 45914597460346214637463946434649465146574663467346794691470347214723472947334751
641–660 47594783478747894793479948014813481748314861487148774889490349094919493149334937
661–680 49434951495749674969497349874993499950035009501150215023503950515059507750815087
681–700 50995101510751135119514751535167517151795189519752095227523152335237526152735279
701–720 52815297530353095323533353475351538153875393539954075413541754195431543754415443
721–740 54495471547754795483550155035507551955215527553155575563556955735581559156235639
741–760 56415647565156535657565956695683568956935701571157175737574157435749577957835791
761–780 58015807581358215827583958435849585158575861586758695879588158975903592359275939
781–800 59535981598760076011602960376043604760536067607360796089609161016113612161316133
801–820 61436151616361736197619962036211621762216229624762576263626962716277628762996301
821–840 63116317632363296337634363536359636163676373637963896397642164276449645164696473
841–860 64816491652165296547655165536563656965716577658165996607661966376653665966616673
861–880 66796689669167016703670967196733673767616763677967816791679368036823682768296833
881–900 68416857686368696871688368996907691169176947694969596961696769716977698369916997
901–920 70017013701970277039704370577069707971037109712171277129715171597177718771937207
921–940 72117213721972297237724372477253728372977307730973217331733373497351736973937411
941–960 74177433745174577459747774817487748974997507751775237529753775417547754975597561
961–980 75737577758375897591760376077621763976437649766976737681768776917699770377177723
981–1000 77277741775377577759778977937817782378297841785378677873787778797883790179077919

Șirul A000040 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS).

Numere semiprime

Un număr semiprim este produsul a 2 numere prime. Primele numere semiprime sunt următoarele:

4, 6, 9, 10, 14, 15, 21, 22, 25, 26, 33, 34, 35, 38, 39, 46, 49, 51, 55, 57, 58, 62, 65, 69, 74, 77, 82, 85, 86, 87, 91, 93, 94, 95, 106, 111, 115, 118, 119, 121, 122, 123, 129, 133, 134, 141, 142, 143, 145, 146, 155, 158, 159, 161, 166, 169, 177, 178, 183, 185, 187.[2]

Numere prime gemene

Două numere impare consecutive, ambele numere prime, se numesc numere prime gemene. Primele numere prime gemene sunt:[3]

(3, 5), (5, 7), (11, 13), (17, 19), (29, 31), (41, 43), (59, 61), (71, 73), (101 , 103), (107, 109), (137, 139), (149, 151), (179, 181), (191, 193), (197, 199), (227, 229), (239, 241 ), (269, 271), (281, 283), (311, 313), (347, 349), (419, 421), (431, 433), (461, 463), (521, 523), (569, 571), (599, 601), (617, 619), (641, 643), (659, 661), (809, 811), (821, 823), (827, 829), (857 , 859), (881, 883)

Numere perfecte

Numărul perfect este un număr întreg egal cu suma divizorilor săi, din care se exclude numărul însuși. Primele 10 numere perfecte sunt:

  1.   6
  2.   28
  3.   496
  4.   8128
  5.   33 550 336
  6.   8 589 869 056
  7.   137 438 691 328
  8.   2 305 843 008 139 952 128
  9.   2 658 455 991 569 831 744 654 692 615 953 842 176
  10.   191 561 942 608 236 107 294 793 378 084 303 638 130 997 321 548 169 216

Numere raționale

În matematică, un număr rațional (sau în limbaj mai puțin riguros, o fracție) este un număr real care se poate exprima drept raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul. Numele "rațional" nu provine de la "rațiune"="gândire", ci de la "rație"="raport".

Tabelul de numere raționale notabile. Apasă pentru a
Număr zecimalFracție Notabilitate
1 1/1 Unu este identitatea multiplicativă. Unu este în mod trivial un număr rațional, deoarece este egal cu 1/1.
-0,083 333... -1/12 Valoarea atribuită în mod intuitiv seriei 1+2+3....
0,5 1/2 O jumătate apare în mod obișnuit în ecuațiile matematice și în proporțiile lumii reale. O jumătate apare în formula pentru ariei unui triunghi.
3,142 857... 22/7 O aproximare utilizată pe scară largă pentru numărul . Este mai mare decât numărul irațional
0,166 666... 1/6 O șesime. Apare adesea în ecuații matematice, cum ar fi în suma pătratelor numerelor întregi și în soluția problemei Basel.

Numere iraționale

În matematică, un număr irațional este un număr real care nu se poate exprima ca raportul a două numere întregi.

  • Raportul de aur, notat cu litera grecească Φ (phi majuscul) sau cu φ (phi minuscul), care se citesc „fi”, este aproximativ egal cu 1,618033 și poate fi întâlnit în cele mai surprinzătoare împrejurări.
  • rădăcina patrată a lui 2, notată , cu valoarea aproximativă de 1,4142135.
  • numărul π (pi), cu valoarea aproximativă de 3,141592653.
  • numărul e, baza logaritmilor naturali, cu valoarea aproximativă 2,7182818.
  • sin(1°) (sinusul unghiului de 1 grad).
  • logaritmul zecimal al numărului 2.
  • soluția ecuației algebrice x5 - 3x + 3 = 0. Această soluție este un număr real, irațional, deci care nu se poate exprima ca raport de doi întregi, și care însă, altfel decât s-ar putea crede, nu se poate exprima nici prin rădăcini (radicali), de nici un ordin.

Numere triunghiulare

Un număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi echilateral umplut uniform cu puncte. De exemplu, trei puncte pot forma un triunghi și deci 3 este un număr triunghiular. Al n-lea număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi cu n puncte pe latură.

Echivalent, un număr triunghiular este suma primelor n numere naturale de la 1 la n.

Primele numere triunghiulare sunt: 0, 1, 3, 6, 10, 15, 21, 28, 36, 45, 55, 66, 78, 91, 105, 120, 136, 153, 171, 190, 210, 231, 253, 276, 300, 325, 351, 378, 406, 435, 465, 496, 528, 561, 595, 630, 666, 703, 741, 780, 820, 861, 903, 946, 990, 1035, 1081, 1128, 1176, 1225, 1275, 1326, 1378, 1431.[4]

Numere reale

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale). Numerele reale sunt definite intuitiv ca fiind acele numere care sunt în corespondență unu-la-unu cu punctele de pe o dreaptă infinită: axa numerelor. Numerele reale pot fi raționale sau iraționale, algebrice sau transcendente, pozitive sau negative. Numerele reale iraționale pot fi aproximate prin numere raționale prin aproximație diofantică.

Următoarea listă include numere reale despre care nu s-a dovedit dacă sunt iraționale și nici transcendente:

Nume și simbol Valoare zecimală Note
Constanta Euler–Mascheroni, γ 0.577215664901532860606512090082...[5] Poartă numele matematicienilor Leonhard Euler și Lorenzo Mascheroni.

Este definită ca limita diferenței dintre seriile armonice și logaritmul natural. Se crede că este număr transcendent, dar nu s-a dovedit.[6][7][8][9]

Constanta Euler–Gompertz, δ 0.596 347 362 323 194 074 341 078 499 369...[10] S-a arătat că cel puțin una dintre constantele Euler-Mascheroni sau Euler-Gompertz este un număr transcendent.[6][7]
Constanta lui Catalan, G 0.915965594177219015054603514932384110774... Nu se știe dacă acest număr este irațional.[11]
Constanta lui Khinchin, K0 2.685452001...[12] Nu se știe dacă acest număr este irațional.[13]
Prima constantă a lui Feigenbaum, δ 4.6692... Se crede că ambele constante Feigenbaum sunt transcendente, dar nu s-a dovedit.[14]
A 2-a constantă a lui Feigenbaum, α 2.5029... Se crede că ambele constante Feigenbaum sunt transcendente, dar nu s-a dovedit.[14]
Constanta lui Glaisher–Kinkelin, A 1.28242712...
Constanta lui Barban 2.596536...[15]
Constanta lui Backhouse 1.456074948...
Constanta Fransén–Robinson, F 2.8077702420...
Constanta lui Lévy, γ 3.275822918721811159787681882...
Constanta lui Mills, A 1.30637788386308069046... Nu se știe dacă acest număr este irațional.(Finch 2003)
Constanta lui Murata 2.826419...[16]
Constanta Ramanujan–Soldner, μ 1.451369234883381050283968485892027449493...
Constanta lui Sierpiński, K 2.5849817595792532170658936...
Totient summatory constant 1.339784...[17]
Constanta lui Van der Pauw, π/ln 2 4.53236014182719380962...[18]
Constanta lui Vardi, E 1.264084735305...
Constanta Favard, K1 1.57079633...
Somos' quadratic recurrence constant, σ 1.661687949633594121296...
Constanta lui Niven, c 1.705211...
Constanta lui Brun, B2 1.902160583104... Iraționalitatea acestui număr ar fi o consecință a adevărului infinitului numerelor prime gemene.
Landau's totient constant 1.943596...[19]
Brun's constant for prime quadruplets, B4 0.8705883800...
Quadratic class number constant 0.881513...[20]
Constanta lui Viswanath, σ(1) 1.1319882487943...
Constanta Khinchin–Lévy 1.1865691104...[21] Acest număr reprezintă probabilitatea ca trei numere aleatorii să nu aibă un factor comun mai mare de 1.[22]
Constanta lui Sarnak 0.723648...[23]
Constanta Landau–Ramanujan 0.76422365358922066299069873125...
C(1) 0.77989340037682282947420641365...
Z(1) −0.736305462867317734677899828925614672...
Constanta Heath-Brown–Moroz, C 0.001317641...
Constanta Kepler–Bouwkamp 0.1149420448...
Constanta MRB 0.187859... Nu se știe dacă acest număr este irațional.
Constanta Meissel–Mertens, M 0.2614972128476427837554268386086958590516...
Constanta lui Bernstein, β 0.2801694990...
Strongly carefree constant 0.286747...[24]
Constanta Gauss–Kuzmin–Wirsing, λ1 0.3036630029...[25]
Constanta Hafner–Sarnak–McCurley 0.3532363719...
Constanta lui Artin 0.3739558136...
Carefree constant 0.428249...[26]
S(1) 0.438259147390354766076756696625152...
F(1) 0.538079506912768419136387420407556...
Constanta lui Stephens 0.575959...[27]
Constanta Golomb–Dickman, λ 0.62432998854355087099293638310083724...
Constanta primelor gemene, C2 0.660161815846869573927812110014... [28]
Constanta Feller–Tornier 0.661317...[29]
Limita Laplace, ε 0.6627434193...[30]
Constanta lui Taniguchi 0.678234...[31]
Continued Fraction Constant, C 0.697774657964007982006790592551...[32]
Constanta Embree–Trefethen 0.70258...

Constante fizice

Aceasta este o listă adăugată de la articolul Constantă fizică:

Constantă Simbol U.M. Valoare cf.
CODATA 2006[33]
Valoare cf.
STAS 2848-89[34]
viteza luminii în vid m•s-1 299 792 458 (prin def.) 299 792 458 (prin def.)
permeabilitatea vidului N A-2 ×10-7 (prin def.)
= 12,566 370 614...×10-7
×10-7 (prin def.)
= 12,566 370 614...×10-7
permitivitatea vidului F•m-1 8,854 187 817×10-12 8,854 187 817×10-12
impedanța caracteristică a vidului Ω 376,730 313 461... (prin def.)
constanta gravitațională m3•kg-1•s-2 6,674 28(67)×10-11 6,672 59(85)×10-11
constanta lui Planck J•s 6,626 068 76(52)×10-34 6,626 075 5(40)×10-34
constanta lui Dirac J•s 1,054 571 596(82)×10-34
masa lui Planck kg 2,176 44(11)×10-8 2,176 71(14)×10-8
lungimea lui Planck m 1,616 252(81)×10-35 1,616 05(10)×10-35
timpul lui Planck s 5,391 24(27)×10-44 5,390 56(34)×10-44
sarcina elementară C 1,602 176 487(40)×10-19 1,602 177 33(49)×10-19
masa de repaus a electronului kg 9,109 382 15(45)×10-31 9,109 388 7(54)×10-31
masa de repaus a protonului kg 1,672 621 637(83)×10-27 1,672 623 1(10)×10-27
masa de repaus a neutronului kg 1,674 927 211(84)×10-27 1,674 928 6(10)×10-27
unitatea atomică de masă kg 1,660 538 782(83)×10-27 1,660 540 2(10)×10-27
numarul lui Avogadro - 6,022 141 79(30)×1023 6,022 136 7(36)×1023
constanta lui Boltzmann J•K-1 1,380 6504(24)×10-23 1,380 658(12)×10-23
constanta lui Faraday C•mol-1 9,648 533 99(24)×104 9,648 540 2(10)×104
constanta universală a gazului ideal J•K-1•mol-1 8,314 472(15) 8,314 510(70)
zero pe scala Celsius   °C -273,15 (prin def.) -273,15 (prin def.)
volumul molar al gazului ideal,
la p = 1 atm, t = 0°C
m3×10-3•mol-1 22,413 996(39) 22,414 10(19)
atmosfera standardatm Pa 101 325 (prin def.) 101 325 (prin def.)
constanta structurii fine
-
 
7,297 352 5376(50)×10-3
137,035 999 679(94)
7,297 353 08(33)×10-3
137,035 989 5(61)
raza lui Bohr m 5,291 772 085 9(36)×10-11 5,291 772 49(24)×10-11
energia Hartree J 4,359 743 94(22)×10-18 4,359 748 2(26)×10-18
constanta lui Rydberg m-1 1,097 373 156 8527(83)×107 1,097 373 153 4(13)×107
magnetonul lui Procopiu-Bohr J•T-1 9,274 009 15(23)×10-24 9,274 015 4(31)×10-24
momentul magnetic al electronului J•T-1 -9,284 763 77(23)×10-24 -9,284 770 1(31)×10-24
factorul Landé al electronului
sin.: factorul g al electronului
-
 
-2,002 319 304 3622(15)
 
-2,002 319 304 386(20)
 
magnetonul nuclear J•T-1 5,050 783 24(13)×10-27 5,050 786 6(17)×10-27
momentul magnetic al protonului J•T-1 1,410 606 662(37)×10-26 1,410 607 61(47)×10-26
momentul magnetic ecranat al protonului
într-o sferă de H2O, 25 °C
J•T-1
 
1,410 570 419(38)×10-26
 
1,410 571 38(47)×10-26
 
raportul giromagnetic al protonului s-1•T-1 2,675 222 099(70)×108 2,675 221 28(81)×108
raportul giromagnetic necorectat al protonului
într-o sferă de H2O, 25 °C
M•Hz•T-1 42,577 4821(11) 42,577 469(15)
constanta Stefan-Boltzmann W•m-2•K-4 5,670 400(40)×10-8 5,670 51(19)×10-8
prima constantă a radiației W•m2 3,741 771 18(19)×10-16 3,741 774 9(22)×10-16
a doua constantă a radiației m•K 1,438 7752(25)×10-2 1,438 769(12)×10-2

Listă de numere cu nume

Listă de clase de numere întregi

Sursa: Marius Coman, Enciclopedia matematică a claselor de numere întregi. {{Coloane-listă|colwidth=30em|

Numerele Ore sunt numerele n cu proprietatea că numărul este întreg, unde și reprezintă suma divizorilor, respectiv numărul divizorilor lui n. Numerele Ore mai sunt denumite numere cu divizor armonic. Primele numere Ore sunt: [35][36]

1, 6, 28, 140, 270, 496, 672, 1638, 2970, 6200, 8128, 8190, 18600, 18620, 27846, 30240, 32760, 55860, …
(număr)|672]], 1638, 2970, 6200, 8128, 8190, 18600, 18620, 27846, 30240, 32760, 55860, …

]]

Listă de clase de numere prime

Vezi și

Note

  1. Lehmer, D. N. (). List of prime numbers from 1 to 10,006,721. 165. Washington D.C.: Carnegie Institution of Washington. OL 16553580M. OL16553580M.
  2. Șirul A001358 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  3. Șirul A001359 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS), Șirul A001358 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  4. Șirul A000217 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  5. „A001620 - OEIS”. oeis.org. Accesat în .
  6. Rivoal, Tanguy (). „On the arithmetic nature of the values of the gamma function, Euler's constant, and Gompertz's constant”. Michigan Mathematical Journal (în engleză). 61 (2): 239–254. doi:10.1307/mmj/1339011525. ISSN 0026-2285.
  7. Lagarias, Jeffrey C. (). „Euler's constant: Euler's work and modern developments”. Bulletin of the American Mathematical Society. 50 (4): 527–628. doi:10.1090/S0273-0979-2013-01423-X. ISSN 0273-0979.
  8. Murty, M. Ram; Saradha, N. (). „Euler–Lehmer constants and a conjecture of Erdös”. Journal of Number Theory (în engleză). 130 (12): 2671–2682. doi:10.1016/j.jnt.2010.07.004. ISSN 0022-314X.
  9. Murty, M. Ram; Zaytseva, Anastasia (). „Transcendence of Generalized Euler Constants”. The American Mathematical Monthly. 120 (1): 48–54. doi:10.4169/amer.math.monthly.120.01.048. ISSN 0002-9890.
  10. „A073003 - OEIS”. oeis.org. Accesat în .
  11. Nesterenko, Yu. V. (ianuarie 2016), „On Catalan's constant”, Proceedings of the Steklov Institute of Mathematics, 292 (1): 153–170, doi:10.1134/s0081543816010107
  12. Eric W. Weisstein, Khinchin's constant la MathWorld.
  13. Briggs, Keith (). Feigenbaum scaling in discrete dynamical systems (PDF) (Teză). University of Melbourne.
  14. A175640
  15. A065485
  16. A065483
  17. A163973
  18. A082695
  19. A065465
  20. "The Penguin Dictionary of Curious and Interesting Numbers" by David Wells, page 29.
  21. A065476
  22. A065473
  23. Eric W. Weisstein, Gauss–Kuzmin–Wirsing Constant la MathWorld.
  24. A065464
  25. A065478
  26. Weisstein, Eric W., Twin Primes Constant (în engleză), mathworld.wolfram.com
  27. A065493
  28. A175639
  29. Weisstein, Eric W. „Continued Fraction Constant”. Wolfram Research, Inc. Arhivat din original la .
  30. en Mohr, Peter J.; Taylor, Barry N.; Newell, David B. (). „CODATA Recommended Values of the Fundamental Physical Constants: 2006” (PDF). Rev. Mod. Phys. 80: pp. 633–730. doi:10.1103/RevModPhys.80.633.
  31. STAS 2848-89 Constante fizice fundamentale Standardul este bazat pe valorile CODATA 1986 Arhivat în , la Wayback Machine.
  32. Coman, Enciclopedia…, p. 56
  33. Șirul A001599 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.