velatură

română

Etimologie

Din italiană velatura.

Pronunție

  • AFI: /ve.la'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
velatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ velatură velaturi
Articulat velatura velaturile
Genitiv-Dativ velaturii velaturilor
Vocativ ' '
  1. totalitatea velelor unei nave cu pânze.
  2. (pict.) glasiu translucid, dar și puțin voalat.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.