sonar
română
Etimologie
Din franceză sonar.
Pronunție
- AFI: /so'nar/
Substantiv
| Declinarea substantivului sonar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sonar | sonare |
| Articulat | sonarul | sonarele |
| Genitiv-Dativ | sonarului | sonarelor |
| Vocativ | sonarule | sonarelor |
- principiu natural și tehnic de detectare a unui obiect în spațiu, bazat pe emisia și reflectarea undelor.
- detector sonic pentru telecomunicații subacvatice, folosit pentru reperarea unor obiecte submarine.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.