carenă

Vezi și : carena

română

Etimologie

Din franceză carène < neogreacă ϰαρίνα (karína). Confer italiană carena.

Pronunție

  • AFI: /kaˈre.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
carenă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carenă carene
Articulat carena carenele
Genitiv-Dativ carenei carenelor
Vocativ carenă carenelor
  1. (mar.) partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire.
    Carena unei nave.
  2. (anat. și zool.) proeminență prelungită a unor organe.
    Carena sternului la păsări.
  3. (bot.) structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite.

Sinonime

  • 1: (mar.) (rar) operă vie

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.