flotor

română

Etimologie

Din franceză flotteur.

Pronunție

  • AFI: /flo'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
flotor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ flotor flotoare
Articulat flotorul flotoarele
Genitiv-Dativ flotorului flotoarelor
Vocativ flotorule flotoarelor
  1. nume dat unor obiecte care plutesc la suprafața apei, destinate să efectueze măsurători sau reglaje ori să susțină la suprafață corpuri submersibile; plutitor.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.