totalitate
română
Etimologie
Din franceză totalité < latină totalitas.
Pronunție
- AFI: /to.ta.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului totalitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | totalitate | totalități |
| Articulat | totalitatea | totalitățile |
| Genitiv-Dativ | totalității | totalităților |
| Vocativ | ' | ' |
- numărul complet al lucrurilor sau al ființelor în discuție; ansamblul lucrurilor sau al ființelor legate între ele.
- Totalitatea imaginilor dintr-o poezie.
- Lasă cuiva prin testament totalitatea bunurilor sale.
- tot.
- Totalitatea vitelor vândute.
- Totalitatea bunurilor.
Sinonime
- 1-2: ansamblu, integritate, întregime, sumă, tot, total, unanimitate, universalitate.
Cuvinte derivate
- tot
- total
- totaliza
- totalizant
- totalizare
- totalizat
- totalizator
Traduceri
cantitate totală
|
Referințe
interlingua
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
totalitate f.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.