sumă

română

Etimologie

Din latină summa, poloneză suma.

Pronunție

  • AFI: /'su.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sumă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sumă sume
Articulat suma sumele
Genitiv-Dativ sumei sumelor
Vocativ sumă sumelor
  1. rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel; total.
  2. cantitate totală, totalitate.
  3. cantitate de bani.
  4. număr (mare); mulțime, sumedenie.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A-și face suma = a agonisi atât cât crede că îi trebuie


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.