amuș

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /a'muʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
amuș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amuș amușuri
Articulat amușul amușurile
Genitiv-Dativ amușului amușurilor
Vocativ amușule amușurilor
  1. (reg.) groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.