adunare

română

Etimologie

Din a aduna.

Pronunție

  • AFI: /a.duˈna.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
adunare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adunare adunări
Articulat adunarea adunările
Genitiv-Dativ adunării adunărilor
Vocativ adunareo adunărilor
  1. acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei.
  2. (mat.) una dintre cele patru operații aritmetice, care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur.
  3. întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane.
  4. concentrare a unor ființe într-un singur loc.
  5. (articulat, cu valoare de interjecție) semnul dat pentru strângerea într-o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat.
  6. culegere, colecție (de texte).
  7. (înv. și reg.) petrecere.

Sinonime

Antonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.