ordonată

română

Etimologie

Din franceză ordonnée.

Pronunție

  • AFI: /or.do'na.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ordonată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ordonată ordonate
Articulat ordonata ordonatele
Genitiv-Dativ ordonatei ordonatelor
Vocativ ordonată ordonatelor
  1. (mat.) a doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din spațiu.
  2. înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.