trupă

română

Etimologie

Din franceză troupe

Pronunție

  • AFI: /'tru.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
trupă
f.eminin Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trupă trupe
Articulat trupa trupele
Genitiv-Dativ trupei trupelor
Vocativ ' '
  1. Totalitatea militarilor care își fac serviciul militar. ♦ (La pl.) Forțele armate ale unei țări, ale unei regiuni, ale unei specialități etc.; oaste.
  2. Colectiv de actori ai unui teatru sau ai unui circ.
  3. Ansamblu.

Sinonime

  1. armată
  2. ansamblu

Cuvinte derivate

    Cuvinte compuse

      Expresii


        Traduceri

        Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.