însuma

română

Etimologie

Din în + sumă (după franceză sommer).

Pronunție

AFI: /ɨn.su'ma/

Verb

Conjugarea verbului însuma
Infinitiv	a însuma
Indicativ prezent pers. 1 sg.	însumez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să însumeze
Participiu	însumat
Conjugare	I

(v.tranz.) a aduna laolaltă, a totaliza, a cuprinde.
Ele însumează laolaltă...

Însumez următoarele însușiri...

Însumează autoritatea juridică și politică.

Sinonime

aduna, totaliza, cumula, întruni, (rar) împreuna

Cuvinte derivate

însumare
însumat
însumativ

Cuvinte apropiate

Traduceri

a totaliza, a cuprinde

engleză: sum (English)
esperanto: sumigi (Esperanto)
finlandeză: summata (suomi)
franceză: sommer (français)
friulană: sumâ (furlan)
galiciană: somar (galego)
germană: summieren (Deutsch)

greacă: αθροίζω (Ελληνικά) (athroízo)
italiană: sommare (italiano)
neerlandeză: optellen (Nederlands), bijeentellen (Nederlands)
portugheză: somar (português)
spaniolă: sumar (español)
suedeză: summera (svenska)
turcă: toplamak (Türkçe)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.