cârmă

română

Etimologie

Din slavă (veche) krŭma.

Pronunție

  • AFI: /'kɨr.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cârmă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cârmă cârme
Articulat cârma cârmele
Genitiv-Dativ cârmei cârmelor
Vocativ cârmă cârmelor
  1. piesă mobilă care servește la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unei ambarcații, a unei nave sau a unui aparat de zbor.
  2. (fig.) conducere, cârmuire, guvernare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.