dunetă

română

Etimologie

Din franceză dunette.

Pronunție

  • AFI: /du'ne.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dunetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dunetă dunete
Articulat duneta dunetele
Genitiv-Dativ dunetei dunetelor
Vocativ dunetă dunetelor
  1. parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.