întreg
română
Etimologie
Din latină integer, integra.
Pronunție
- AFI: /ɨnˈtreg/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului întreg | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | întreg | întregi |
| Feminin | întreagă | întregi |
| Neutru | întreg | întregi |
- tot, complet, din care nu s-a luat nimic.
- (mat.; substantivat, m.) unitate nefracționată.
- neînceput, neatins, din care nu lipsește nimic.
- teafăr, sănătos, nevătămat.
- (fig.) neclintit, integru.
- (despre noțiuni temporale) deplin, complet.
- (mat.) care se poate obține prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuși.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.