morcov
română
Etimologie
Din bulgară морков (morkov), confer rusă морковь (morkov').
Înrudit cu germana veche de sus morha.
Pronunție
- AFI: /'mor.kov/
Substantiv
| Declinarea substantivului morcov | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | morcov | morcovi |
| Articulat | morcovul | morcovii |
| Genitiv-Dativ | morcovului | morcovilor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Daucus carota var. sativa) plantă leguminoasă, cu rădăcina groasă în formă de con, de culoare galbenă-roșiatică și cu gust dulce, care este folosită în alimentație.
- (arg. și fam.) fiecare dintre bornele fixate pe marginile unei șosele.
Sinonime
- 1: (bot.) (prin Transilv.) moroc, (prin sudul Transilv.) mure
Cuvinte derivate
- morcova
- morcoveancă
- morcovel
- morcovi
- morcovit
- morcoviu
Cuvinte compuse
- morcov-de-câmp
- morcov porcesc
- morcov sălbatic
- morcovul câmpului
Cuvinte apropiate
- carotă
- caroten
- carotenodermie
- carotenoid
- carotenoidă
- carotieră
- carotinemie
Vezi și
Traduceri
plantă; legumă
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.