capsulă
română
Etimologie
Din franceză capsule < latină capsula.
Pronunție
- AFI: /kap'su.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului capsulă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | capsulă | capsule |
| Articulat | capsula | capsulele |
| Genitiv-Dativ | capsulei | capsulelor |
| Vocativ | capsulă | capsulelor |
- tip de fruct uscat, uneori divizat în mai multe loji și având numeroase semințe, care, la maturitate, se deschide de la sine, punând semințele în libertate; măciucă, măciulie.
- înveliș al unor organe și organisme inferioare.
- Capsulă bacteriană.
- mic înveliș solubil, făcut din amidon, gelatină sau cheratină, care conține diferite medicamente pulverulente cu gust neplăcut, pentru a putea fi înghițite mai ușor.
- vas făcut dintr-un material rezistent la căldură, în care se încălzesc, în laborator, diverse substanțe; capsă.
- mic cilindru metalic care conține bioxid de carbon sub presiune, servind la prepararea unei băuturi gazoase în sifoane speciale.
- cutie cu capac care se deformează sub acțiunea variațiilor presiunii atmosferice (constituind partea sensibilă a unor barometre).
- capac de tinichea cu care se astupă sticlele de bere, de apă minerală etc.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.