capsă
română
Etimologie
Din latină capsa, germană Kapsel.
Pronunție
- AFI: /'kap.sə/
Substantiv
| Declinarea substantivului capsă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | capsă | capse |
| Articulat | capsa | capsele |
| Genitiv-Dativ | capsei | capselor |
| Vocativ | capsă | capselor |
- dispozitiv de metal utilizat la legarea unor hârtii, la consolidarea unei butoniere, la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte etc.; buton.
- mic căpăcel sau tub metalic umplut cu o materie explozivă, folosit la armele de foc, în mine etc. pentru a provoca explozia unei încărcături.
- capsulă.
- (elt.) rondelă metalică izolată de soclul becului, care face legătura cu unul dintre capetele filamentului.
Cuvinte derivate
Expresii
- (fam.) A fi cu capsa pusă = a fi gata de ceartă, pus pe ceartă, nervos
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.