căpăcel

română

Etimologie

Din capac + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /kə.pə'ʧel/


Substantiv


Declinarea substantivului
căpăcel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căpăcel căpăcele
Articulat căpăcelul căpăcelele
Genitiv-Dativ căpăcelului căpăcelelor
Vocativ căpăcelule căpăcelelor
  1. diminutiv al lui capac.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.