calpac

română

Etimologie

Din turcă kalpak.

Pronunție

  • AFI: /kal'pak/


Substantiv


Declinarea substantivului
calpac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calpac calpace
Articulat calpacul calpacele
Genitiv-Dativ calpacului calpacelor
Vocativ calpacule calpacelor
  1. (înv.) căciulă mare sferică sau cilindrică, de piele neagră, tivită cu blană scumpă, pe care o purtau domnul și boierii mari (mai târziu și negustorii străini).
  2. căciulă purtată la unele uniforme militare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.