specialitate

română

Etimologie

Din franceză spécialité < latină specialitas, -atis.

Pronunție

  • AFI: /spe.ʧi.a.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
specialitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ specialitate specialități
Articulat specialitatea specialitățile
Genitiv-Dativ specialității specialităților
Vocativ ' '
  1. ramură a științei, a tehnicii, a artei etc. din studiul și din aplicarea căreia cineva își face o profesiune.
    În ce specialitate activezi?
  2. produs sau preparat făcut din anumite rețete sau metode de fabricație deosebite.

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

(despre persoane) care este competent într-o anumită ramură de activitate.


Traduceri

Referințe





interlingua

(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

specialitate f.

  1. specialitate
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.