specifica

română

Etimologie

Din latină specificare, franceză spécifier.

Pronunție

  • AFI: /spe.ʧi.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
specifica
Infinitiv a specifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 specific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să specifice
Participiu specificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a arăta, a menționa, a indica ceva în mod precis.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.