franceză

română

Etimologie

Din italiană francese.

Pronunție

  • AFI: /franˈʧe.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
franceză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ franceză franceze
Articulat franceza francezele
Genitiv-Dativ francezei francezelor
Vocativ francezo francezelor
  1. (defectiv de plural) limba vorbită de francezi.
  2. femeie din Franța.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • paranteză franceză

Cuvinte apropiate


Traduceri


Etimologie

Derivat regresiv din francez.

Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru francez.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.