specialist

română

Etimologie

Din franceză spécialiste.

Pronunție

  • AFI: /spe.ʧi.a'list/


Substantiv


Declinarea substantivului
specialist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ specialist specialiști
Articulat specialistul specialiștii
Genitiv-Dativ specialistului specialiștilor
Vocativ specialistule specialiștilor
  1. persoană care cunoaște temeinic o disciplină, o problemă în domeniul căreia profesează.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • medic specialist


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.