sensibilitate
română
Etimologie
Din franceză sensibilité < latină sensibilitas, sensibilitatis.
Pronunție
- AFI: /sen.si.bi.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului sensibilitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sensibilitate | sensibilități |
| Articulat | sensibilitatea | sensibilitățile |
| Genitiv-Dativ | sensibilității | sensibilităților |
| Vocativ | sensibilitate | sensibilităților |
- facultate de a simți, de a reacționa la excitații, de a-și schimba, într-o anumită măsură, starea inițială sub acțiunea unui agent exterior; acuitate a simțurilor; capacitatea de a percepe senzații.
- capacitate de reacție afectivă; intensitate afectivă; emotivitate, afectivitate.
- (în artă și literatură) capacitatea de a transmite, de a provoca emoții artistice; receptivitate artistică.
- însușire a unui instrument sau a unui aparat de a reacționa la cele mai mici variații ale unor agenți externi (ca diferența de temperatură sau de greutate, schimbarea presiunii etc.).
- (chim.) mărimea concentrației unei soluții în substanța de analizat, care produce, în timpul reacției de recunoaștere, un efect situat la pragul perceperii senzoriale.
- predispoziție a organismelor la diferite boli.
- calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.