excitație

română

Etimologie

Din franceză excitation < latină excitatio.

Pronunție

  • AFI: /eks.ʧi'ta.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
excitație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ excitație excitații
Articulat excitația excitațiile
Genitiv-Dativ excitației excitațiilor
Vocativ excitație excitațiilor
  1. excitare.
  2. proces fiziologic care se manifestă prin activitatea funcțională (contracție, secreție sau generare de impulsuri) a unei celule, a unui țesut sau a unui organ, ca răspuns la un factor stimulativ intern sau extern.
  3. producere a unui câmp magnetic util în mașini, aparate sau instrumente electrice.
  4. producere a câmpului magnetic inductor util în mașinile electrice, în unele aparate electrice și instrumente electrice.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.