pârâi

Variante

• pârăi

Etimologie

Din pâr + sufixul -âi.

Pronunție

• AFI: /pɨ.rɨˈi/

Verb

1. (v.intranz.) (despre corpuri tari, dure, neelastice) a produce un zgomot surd, ușor prelungit, prin rupere, frângere, tăiere, zdrobire etc.; a trosni, a pocni.
2. (v.intranz.) (despre încheieturi, p.ext. despre oase) a produce prin întindere un zgomot asemănător cu cel produs prin frângerea unui corp dur; a trosni, a pocni.
3. (v.intranz.) (despre scânduri, podele etc., p.anal. despre corpuri metalice sau despre obiecte prevăzute cu arcuri, balamale etc.) a produce un zgomot strident prin apăsare, prin lovire sau prin frecare; a scârțâi.
4. (v.intranz.) (despre obiecte din lemn) a începe să se desfacă din încheieturi cu un zgomot caracteristic.
5. (v.intranz.) (despre pepeni) a produce un trosnet ușor prin strângere în mâini; a trosni.
6. (v.intranz.) (despre foc sau despre un corp inflamabil care arde) a produce pocnete scurte și repetate.
7. (v.intranz.) (despre arme de foc, p.ext. despre proiectile) a produce un zgomot ritmic prin declanșări succesive ori simultane; a bubui, a păcăni, a răpăi, a șuiera.

Etimologie

Din pârî.

Pronunție

• AFI: /pɨˈrɨj/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru pârî.

Anagrame

• apari
• arapi
• aripa
• paria
• piară
• răpăi

Referințe

• DEX '98 via DEX online