dur
română
Etimologie
Din franceză dur < latină durus.
Pronunție
- AFI: /dur/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului dur | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | dur | duri |
| Feminin | dură | dure |
| Neutru | dur | dure |
- (despre corpuri solide) greu de zgâriat sau de străpuns; tare.
- (despre ape) care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale.
- (fig.) aspru; sever; violent, brutal, crud.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Confer dura.
Pronunție
- AFI: /dur/
Interjecție
- formă alternativă pentru dura.
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.