dură

română

Etimologie

Confer a dura.

Pronunție

  • AFI: /'du.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dură dure
Articulat dura durele
Genitiv-Dativ durei durelor
Vocativ dură durelor
  1. roată, rotiță (metalică masivă); (spec.) rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.