pâr

română

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție

  • AFI: /pɨr/


Interjecție

  1. (adesea pronunțat cu „r” prelungit) cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică, de arderea lemnelor, de presiunea exercitată asupra zăpezii etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din a pârî (derivat regresiv).

Substantiv


Declinarea substantivului
pâr
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pâr pâri
Articulat pârul pârii
Genitiv-Dativ pârului pârilor
Vocativ pârule pârilor
  1. (reg.) cel care pârăște; pârâș, reclamant.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.