declanșare
română
Etimologie
Din a declanșa.
Pronunție
- AFI: /de.klan'ʃa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului declanșare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | declanșare | declanșări |
| Articulat | declanșarea | declanșările |
| Genitiv-Dativ | declanșării | declanșărilor |
| Vocativ | declanșare | declanșărilor |
- faptul de a (se) declanșa; dezlănțuire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.