lovire

română

Etimologie

Din a lovi.

Pronunție

  • AFI: /lo'vi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
lovire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lovire loviri
Articulat lovirea lovirile
Genitiv-Dativ lovirii lovirilor
Vocativ lovire lovirilor
  1. acțiunea de a (se) lovi și rezultatul ei.
  2. infracțiune care constă în atingerea corpului unei persoane prin acte de violență fizică.
  3. (fig.) (înv.) nenorocire, năpastă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.