mărgăritar
română
Etimologie
Din neogreacă μαργαριτάρι (margaritári).
Pronunție
- AFI: /mər.gə.ri'tar/
Substantiv
| Declinarea substantivului mărgăritar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mărgăritar | mărgăritare |
| Articulat | mărgăritarul | mărgăritarele |
| Genitiv-Dativ | mărgăritarului | mărgăritarelor |
| Vocativ | - | - |
- boabă rotundă și tare de culoare albă-strălucitoare cu reflexe sidefii, care se formează în corpul unor scoici și care se întrebuințează ca podoabă de preț; perlă.
- (fig.) lucru fără cusur, de mare valoare.
- (constr.) pietriș mărunt la betoane pentru fațade, mozaicuri, pentru așternut pe alei etc.
Sinonime
Cuvinte derivate
- mărgărităraș
- mărgăritărel
- mărgăritări
- mărgăritărire
Cuvinte compuse
- găină-cu-mărgăritare
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
Vezi și
Traduceri
perlă
|
|
Substantiv
| Declinarea substantivului mărgăritar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mărgăritar | mărgăritari |
| Articulat | mărgăritarul | mărgăritarii |
| Genitiv-Dativ | mărgăritarului | mărgăritarilor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Convallaria majalis) lăcrimioară, cerceluș.
- (bot.) (Loranthus europaeus) numele unei specii de vâsc care crește numai pe stejari, cu fructe în formă de bobițe galbene.
Sinonime
- 1: (bot.) lăcrimioară, cerceluș
Vezi și
Traduceri
plantă; floare (Convallaria majalis)
|
|
plantă (Loranthus europaeus)
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.