bobiță

română

Etimologie

Din boabă + sufixul -iță. Confer sârbocroată bobica.

Pronunție

  • AFI: /bo'bi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bobiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bobiță bobițe
Articulat bobița bobițele
Genitiv-Dativ bobiței bobițelor
Vocativ bobiță bobițelor
  1. diminutiv al lui boabă.
  2. cerculeț imprimat sau desenat.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.