planetariu
română
Etimologie
Din franceză planétarium.
Pronunție
- AFI: /pla.ne'ta.rju/
Substantiv
| Declinarea substantivului planetariu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | planetariu | planetarii |
| Articulat | planetariul | planetariile |
| Genitiv-Dativ | planetariului | planetariilor |
| Vocativ | ' | ' |
- construcție specială, în formă de cupolă, pe care se înfățișează, cu un aparat de proiecție special, aspectul bolții cerești cu stelele și constelațiile, precum și deplasarea aparentă a acestora, a planetelor, a Soarelui și a Lunii etc.
Cuvinte derivate
- planetar
- planetă
- planetoid
- planetolog
- planetologie
- planetologic
Cuvinte apropiate
- academie
- bibliotecă
- cinematograf
- facultate
- grădină botanică
- institut
- liceu
- muzeu
- observator sau observator astronomic
- operă
- teatru
- școală
- universitate
Traduceri
construcție specială în formă de cupolă, care reprezintă în interiorul ei sistemul planetar
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.