bibliotecă
| Vezi și : biblioteca |
română
Etimologie
Din franceză bibliothèque < latină bibliotheca.
Pronunție
- AFI: /bi.bli.oˈte.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bibliotecă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bibliotecă | biblioteci |
| Articulat | biblioteca | bibliotecile |
| Genitiv-Dativ | bibliotecii | bibliotecilor |
| Vocativ | bibliotecă | bibliotecilor |
- dulap sau mobilă specială cu rafturi de ținut cărți.
- încăpere, sală în care se păstrează și se citesc cărțile.
- colecție de cărți, periodice, foi volante, imprimate etc.
- instituție care colecționează cărți, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziția cititorilor.
- nume dat unei serii de cărți care prezintă caractere comune și sunt publicate de aceeași editură.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.