cupolă

română

Etimologie

Din franceză coupole.

Pronunție

  • AFI: /ku'po.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cupolă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cupolă cupole
Articulat cupola cupolele
Genitiv-Dativ cupolei cupolelor
Vocativ cupolă cupolelor
  1. partea de formă semisferică, poligonală sau eliptică care alcătuiește acoperământul unui dom, unei turle sau unui mare edificiu; boltă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.