edificiu

română

Etimologie

Din franceză édifice < latină aedificium.

Pronunție

  • AFI: /e.diˈfi.ʧju/


Substantiv


Declinarea substantivului
edificiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ edificiu edificii
Articulat edificiul edificiile
Genitiv-Dativ edificiului edificiilor
Vocativ edificiule edificiilor
  1. clădire mare, construcție impunătoare (adăpostind o instituție).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.