constelație

română

Etimologie

Din franceză constellation < latină constellatio.

Pronunție

  • AFI: /kon.ste'la.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
constelație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ constelație constelații
Articulat constelația constelațiile
Genitiv-Dativ constelației constelațiilor
Vocativ constelație constelațiilor
  1. grupare aparentă de stele în aceeași regiune a cerului, având o configurație specifică, stabilă pe o perioadă lungă de timp.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.