academie

română

Etimologie

Din franceză académie < latină literară academia. De origine greacă Ἀκαδημία (Akadēmia).

Pronunție

  • AFI: /a.ka.de'mi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
academie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ academie academii
Articulat academia academiile
Genitiv-Dativ academiei academiilor
Vocativ ' '
  1. prima școală filozofică, înființată de Platon la Atena, care își ținea întrunirile în grădinile consacrate eroului Akademos.
  2. societate de învățați, de literați, de artiști etc. creată pentru dezvoltarea științelor și a artelor; înaltă instituție culturală care reunește pe cei mai de seamă savanți și artiști.
    Istoric: tradițiile academice datează încă din antichitate (Academia Platonică). Academiile au luat ființă în a doua jumătate a sec. 15 în Italia, iar primele academii naționale au fost: Academia Franceză, 1635; Societatea Regală din Londra, 1662; Societatea de Științe din Berlin, 1700; Academia de Științe din Petersburg, 1725.
  3. școală de învățământ superior.
    Academie economică.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • Academia de Studii Social-politice
  • Academia Diplomatică Internațională
  • Academia Domnească din București
  • Academia Internațională de Astronautică
  • Academia Mihăileană
  • Academia Platonică
  • Academia Platonică din Florența
  • Academia Română
  • Academia Spațială Europeană
  • Academia Vasiliană
  • Academie de Muzică

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A avea academie/acioală/activ/capital/catastif/cearșaf/jurnal/listă/patalama/salbă = a avea multe condamnări penale, a avea un cazier bogat


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.