data

română

Etimologie

Din franceză dater.

Pronunție

  • AFI: /da'ta/


Verb


Conjugarea verbului
data
Infinitiv a data
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 datez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să dateze
Participiu datat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut.
  2. (v.tranz.) a pune data pe o scrisoare, pe un act etc.
  3. (v.intranz.) (cu determinări introduse prin prep. „de la ”, „de” sau „din”) a se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.