scrisoare
română
Etimologie
Din scris + sufixul -oare.
Pronunție
- AFI: /skri'so̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului scrisoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scrisoare | scrisori |
| Articulat | scrisoarea | scrisorile |
| Genitiv-Dativ | scrisorii | scrisorilor |
| Vocativ | scrisoare | scrisorilor |
- comunicare scrisă trimisă cuiva prin poștă sau prin intermediul unei persoane; epistolă, răvaș.
- (la pl.) culegere de corespondență având valoare literară sau istorică.
- (la pl.) operă literară în proză scrisă sub formă de corespondență.
- (înv.) faptul de a scrie; ceea ce este scris.
- (pop.) scris.
- (înv.) hârtie scrisă, document, act.
- (înv.) scriere.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.