exista

Vezi și : există

română

Etimologie

Din franceză exister < latină existere.

Pronunție

AFI: /eg.zisˈta/

Verb

Conjugarea verbului exista
Infinitiv	a exista
Indicativ prezent pers. 1 sg.	exist
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să existe
Participiu	existat
Conjugare	I

(v.intranz.) a se afla în realitate; a fi; a ființa.
(despre ființe) a se afla în viață; a fi viu; a trăi; a viețui.

Sinonime

afla, avea, trăi, dăinui, data, consta

Cuvinte derivate

existare
preexista

Traduceri

a ființa

catalană: existir (català)
chineză: 存在 (cúnzài) (中文)
engleză: exist (English)
esperanto: ekzisti (Esperanto)
finlandeză: olla (suomi), olla olemassa (suomi)
franceză: exister (français)
germană: bestehen (Deutsch), existieren (Deutsch)
greacă: υπάρχω (Ελληνικά)
italiană: esistere (italiano)
japoneză: 存在 (sonzaí) (日本語)

latină: existere (Latina)
maghiară: lenni (magyar), létezni (magyar)
norvegiană: eksistere (norsk)
neerlandeză: bestaan (Nederlands)
poloneză: istnieć (polski), egzystować (polski)
portugheză: existir (português)
rusă: существовать (sushchestvovat') (русский)
spaniolă: existir (español)
suedeză: existera (svenska), finnas (svenska)
turcă: varoluş (Türkçe)

Verb

forma de persoana a III-a singular la imperfect indicativ pentru exista

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.