învățat
română
Etimologie
Din a învăța.
Pronunție
- AFI: /ɨn.və'ʦat/
Substantiv
| Declinarea substantivului învățat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învățat | învățate |
| Articulat | învățatul | învățatele |
| Genitiv-Dativ | învățatului | învățatelor |
| Vocativ | învățatule | învățatelor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a învăța.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului învățat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | învățat | învățați |
| Feminin | învățată | învățate |
| Neutru | învățat | învățate |
- care știe multă carte; instruit, cult, erudit, doct; (p.ext.) priceput.
- (despre texte, cunoștințe, deprinderi) care este studiat și reținut în memorie.
- deprins, obișnuit cu ceva.
- (despre animale) care este dresat, domesticit, îmblânzit.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului învățat | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învățat | învățați |
| Articulat | învățatul | învățații |
| Genitiv-Dativ | învățatului | învățaților |
| Vocativ | învățatule | învățaților |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.