pasă

Vezi și : pasa, păsa, păsă, pașa, pașă

română

Etimologie

Din franceză passe, engleză pass.

Pronunție

  • AFI: /ˈpa.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pasă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pasă pase
Articulat pasa pasele
Genitiv-Dativ pasei paselor
Vocativ pasă paselor
  1. (sport) transmitere a mingii către un coechipier.
  2. fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva.
  3. miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur.
  4. (rar) tur la unele jocuri de cărți.
  5. (mar.) fâșie de apă indicată navigației într-o zonă cu stânci, bancuri, mine etc.
  6. (tehn.) trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl fasonează.

Expresii

  • A avea (sau a fi în) pasă bună (sau proastă) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de cărți; a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva


Traduceri

Etimologie

Din pasa.

Pronunție

  • AFI: /paˈsə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru pasa.

Etimologie

Din păsa.

Pronunție

  • AFI: /ˈpa.sə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru păsa.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru păsa.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru păsa.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.