escortă
română
Etimologie
Din franceză escorte.
Pronunție
- AFI: /es'kor.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului escortă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | escortă | escorte |
| Articulat | escorta | escortele |
| Genitiv-Dativ | escortei | escortelor |
| Vocativ | escortă | escortelor |
- pază alcătuită din oameni înarmați care însoțesc pe deținuți pentru a-i împiedica să fugă; oamenii care alcătuiesc această pază.
- grup de oameni care însoțesc pe înalții demnitari pentru a-i păzi sau pentru a le fi de folos.
- grup de nave sau de avioane militare care însoțesc (în timp de pace) o navă sau un avion în care călătoresc persoane oficiale importante sau (în timp de război) vapoarele, avioanele etc. de transport sau de comerț (pentru a le apăra contra atacurilor inamice).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.