comerț
română
Etimologie
Din franceză commerce < latină commercium.
Pronunție
- AFI: /ko'merʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului comerț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comerț | comerțuri |
| Articulat | comerțul | comerțurile |
| Genitiv-Dativ | comerțului | comerțurilor |
| Vocativ | comerțule | comerțurilor |
- schimb de produse prin cumpărarea și vânzarea lor; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.