inamic

română

Variante

Etimologie

Din latină inimicus (după amic).

Pronunție

  • AFI: /i.na'mik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
inamic
Singular Plural
Masculin inamic inamici
Feminin inamică inamice
Neutru inamic inamice
  1. (și subst.) dușman, vrăjmaș (în război, în viața de fiecare zi etc.).
  2. dușmănos, ostil.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.