ostil
română
Etimologie
Din franceză hostile.
Pronunție
- AFI: /os'til/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului ostil | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | ostil | ostili |
| Feminin | ostilă | ostile |
| Neutru | ostil | ostile |
- care manifestă intenții agresive; caracterizat printr-o atitudine plină de ură; dușmănos; vrăjmaș.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.