circuit

Etimologie

Din franceză circuit < latină circuitus.

Pronunție

• AFI: /ʧir.kuˈit/

Substantiv

1. ansamblu de fire și dispozitive bune conducătoare de electricitate care, împreună cu sursa curentului, formează un traseu închis pentru trecerea unui curent.
2. sistem de conducte sau de medii prin care pot circula particule materiale.
3. mișcare a capitalului industrial sau a fondurilor unei întreprinderi în sfera producției și a circulației (de la forma bănească la forma productivă, apoi la forma marfă și din nou la forma bănească).
4. mișcare a mărfurilor.
5. proces de transformare și de prelucrare a materiei prime în produse finite.
6. distanță de străbătut pe un traseu mai mult sau mai puțin circular, stabilit dinainte, pentru o probă sportivă; drum, distanță parcursă de cineva sau de ceva (pe un itinerar prestabilit și cu întoarcerea la punctul de plecare).

Anagrame

• cruciți

Referințe

• DEX '98 via DEX online